Viitorul politic

Viitorul politic

Dictatura care va veni va fi complet diferită de toate cele anterioare, căci o să ne placă, o să ne simțim în cea mai bună dintre lumile posibile. Când auzim de opresiune ne gândim la comunism, la nazism, la tirani mai vechi sau mai noi, la forțe represive, regimuri care reușeau să se mențină la putere cu forța, împotriva voinței popoarelor pe care le conduceau. Erau dictaturi care, chiar dacă păstrau aparența respectării legilor democratice, căci în România socialistă sau în Rusia sovietică erau organizate alegeri din patru în patru ani, câștigate întotdeauna cu 99,9% de comuniști, singurul partid care avea voie să participe, se știa că sunt conduse prin impunerea voinței unei minorități aflate la putere. Sfârșitul acestor dictaturi a fost asimilat cu obținerea libertății de către popoarele care erau astfel conduse. Următoarea dictatură însă, se va face cu acordul majorității populației, pentru că cei ce ne vor conduce atunci au învățat lecția trecutului, dar mai ales pentru că dispun de mijloacele tehnice și științifice de a satisface nevoile și poftele populației pe care o conduc, astfel încât aceasta să nu ducă lipsă de nimic, și, prin urmare, să nu-i mai vină ideea să se revolte pentru ceva.

Ce nu a reușit comunismul să asigure, astfel că nu era agreat de marea majoritate a populației? Dacă ne gândim puțin, vedem că mai nimic, magazinele erau goale, alimentele de bază se găseau numai pe cartelă, dar nu existau nici celelalte mărfuri. Nu îți găseai să îți cumperi niște pantaloni ca lumea, dar lipseau aproape total chiar și lamele de ras sau hârtia igienică. Când se băga marfă, oamenii se așezau cuminți la cozi de sute de persoane, neștiind dacă, la final, vor reuși să achiziționeze mult râvnitele produse, sau vor pleca acasă dezamăgiți și cu mâna goală. Programele de televiziune se reduceau la două ore pe zi, lucru pe care cei mai tineri din ziua de azi nu și-l pot imagina, și în cadrul cărora cea mai mare parte era ocupată de cultul lui Ceaușescu. Oamenii erau nemulțumiți pentru că le lipseau bunurile necesare unui trai decent, și mai erau și obligați să suporte o ideologie represivă. Nu aveau curajul să spună ce gândesc, dar în afara câtorva privilegiați ai sistemului, toți erau revoltați în ascuns, și ar fi preferat să trăiască într-o altă societate.

  Comunismul nu a oferit nici pâine și nici circ, astfel că nu a creat condițiile necesare și suficiente pentru ca poporul să stea liniștit să își vadă de treaba lui. Dar atunci când ai o societate de consum cu un surplus de bunuri și servicii, la prețuri accesibile, când ai la dispoziție sute de programe de televiziune și internet nelimitat, nu mai sunt motive să nu îți convină regimul politic. Îți poți vedea liniștit de viața ta, fără să fii preocupat prea mult de cine are puterea și ce vrea să facă cu ea, pentru că ești bine hrănit și toate nevoile tale sunt destul de bine satisfăcute. Poți spune ce vrei, dacă nu te atingi de câteva teme sensibile, pe care înveți lesne să le eviți, pentru o viață fără probleme politice. Dacă ar fi să te preocupe ceva, atunci ar fi cum să îți asiguri un trai cât mai îmbelșugat. 

Ar fi cineva exclus de la acest festin generalizat? Păi, doar câteva categorii de persoane, care ar ține de o epocă înapoiată a istoriei, și pe care progresiștii îi pot elimina fără regrete, cum ar fi cei care se opun ideologiei de gen, corectitudinii politice, cei care vor să își afirme credința creștină și încrederea în valorile clasice. Aceștia vor fi marginalizați, ca niște extremiști homofobi, vor fi combătuți așa cum erau burghezii în vremea comunismului triumfător, și, tot ca în acea vreme, cei incriminați nu vor putea să se exprime public. Dar diferența majoră față de comunism, este că acum majoritatea va fi contra celor ce este opun, îi va privi ca pe niște dușmani ai umanității, de care este bine să te descotorosesti, pentru binele general.

Oamenii vor fi fericiți în noua eră, se vor alinia perfect noii ideologii, vor fi preocupați de viața personală și problemele lor, fără să le mai pese de ceea ce se întâmplă cu civilizația în care ne-am născut. Este mai bine în supermarket decât în magazinele goale ale epocii comuniste, este mai plăcut și mai excitant la Untold decât la Cântarea României.  De aceea nici nu riști să pierzi binefacerile de care dispui, prin recursul la valori perene, despre care oricum nu prea mai știi mare lucru. Nici nu prea ai cum să afli, pentru că la școală nu se mai vorbește despre ele, fiind înlocuite cu educația sexuală sau cu cursuri despre diversitatea de gen, nici în alte locuri nu mai este loc pentru el. Oamenii vor fi educați, dar se poate spune la fel de bine și programați, să accepte toate aberațiile noii politici stângiste, chiar vor fi gata salveze noile valori când li se va spune că încă mai există exponenți ai limbajului urii, care le pun în pericol viață liniștită pe care o duc.

Oamenilor de azi li se cultivă orgoliul și egoismul, li se spune mereu că au tot mai multe drepturi, fără obligațiile care provin din ele, că pot să facă tot ce vor, cu condiția respectării unor limite ideologice. Toate acestea ne fac foarte asemănători între noi, așa cum suntem preocupați mai întâi de toate de satisfacerea poftelor pe care le avem, și pe care le considerăm legitime, în disprețul oricărei morale tradiționale. Cu cât vrem, din orgoliu, să ne diferențiem mai mult, cu atât vedem că suntem mai asemănători prin preocupările noastre materiale comune. 

Românii încă nu îmbrățișează în masă ideologia lgbtq, dar nici nu i se opun, nu îi văd potențialul periculos, i se vor adapta de bună voie în momentul în care va deveni ideologie obligatorie. Asta s-a văzut la referendumul pentru redefinirea familiei în constituție din octombrie 2018, unde nu i-a interesat subiectul, și nu s-au obosit să meargă la vot. Mai departe, cei angajați în multinaționale participă bucuroși la cursurile despre diversitatea de gen, nu pentru că ar crede în ele (cu toate că există și cei care se lasă vrăjiți de noile valori) ci pentru că așa este la modă. Ideologia de gen se propagă fără piedici. De exemplu, există un lanț de magazine internaționale, prezent și la noi în țară, care sărbătoresc în luna iunie mândria de a fi gay. Am văzut pe grupuri creștine de facebook propunerea ca acest lanț de magazine să fie boicotat. Peste câteva zile am trecut întâmplător pe lângă unul din aceste magazine, erau parcă mai mulți clienți înăuntru, căutându-și îmbrăcămintea potrivită, atenți la promoțiile prin care puteau cumpăra mai ieftin, indiferenți la valorile pe care le promovau. 

Concluzia tristă este că românii, dar nu numai ei, pot accepta orice ideologie, dacă au asigurată o existență îmbelșugată. Să nu trăim cu iluzia că există anumite valori ireductibile care se transmit de la o generație la alta, și care vor fi prezente în lipsa educației pe care o transmite familia și școala. Nimic nu este de la sine înțeles, nimic nu se transmite fără efortul pe care educatorii sunt datori să îl facă. Oamenii pot trăi, munci, iubi sau călători fără să le pese de ideile dominante care se vehiculează, ba chiar se adaptează la ele și le propagă, sau măcar se abțin să le critice. Și în timpul dictaturii comuniste se întâmpla asemănător. Acei dizidenți foarte puțini care au existat în țara noastră, erau priviți cu teamă de marea masă a oamenilor care se aliniau corespunzător la cozile imense pentru alimente, cu suspiciune, cu ură, pentru că din cauza lor cine știe ce se mai gândeau comuniștii să facă. Marii mase de oameni îi era frică să facă ceva împotriva regimului, a încercat fiecare să "se descurce" (un verb celebru la români, și atunci dar și acum) cum a putut, fără să se preocupe de ceea ce se întâmplă cu întreaga țară. Acum însă, în dictatura corectitudinii politice care va veni, cel ce se opune va fi privit ca un dezechilibrat, plin de ură (ura este deja o vină gravă), a cărui voce merită să fie interzisă. Dacă înainte era trimis la canal sau la reeducare la Pitești, acum i se distruge cariera, este lăsat pe drumuri, adică exclus din societatea oamenilor care au principii corecte. Diferența este că oamenii vor fi de acord, și nimeni nu se va mai putea opune. Conducerea politică va fi grijulie și protectoare, va avea preocuparea ca oamenilor să nu le lipsească nimic, să ducă cât mai mulți un trai îmbelșugat, să își satisfacă poftele de orice natură, astfel încât nimeni să nu îi conteste. Va fi o bravă lume nouă, un paradis terestru din care prea puțini vor dori să plece, și nimeni nu va putea să-l părăsească.