Ispita Credintei

Despre ideologia de gen, corectitudine politică și sexo marxism se vorbește încă destul de puțin în politica românească. Suntem, în acest domeniu, defazați față de Occident, și este unul dintre puținele lucruri bune care ni se întâmplă. La noi încă nu este trecut părinte 1 si parinte 2 în certificatele de naștere, profesorii nu sunt sancționați dacă se adresează folosind pronumele masculin unui băiat care se pretinde fată, încă nu avem numărul imens de operații de schimbare de sex care se fac în Anglia, de pildă. Temele noastre de discuție, potrivite cu starea în care ne aflăm, se referă la corupție, incompetența administrației, lipsa autostrăzilor, calitatea proastă a sănătății și învățământului, nu am ajuns la finețurile ideologice Occidentale. Totuși, chiar și în înapoiata Românie partidele trebuie să se poziționeze cumva față de progresism. Și vom încerca să vedem în ce fel o fac. Mai întâi, avem promotorii activi ai ideologiei de gen, în rândurile USR și Plus, care ar introduce t...

Viitorul politic Dictatura care va veni va fi complet diferită de toate cele anterioare, căci o să ne placă, o să ne simțim în cea mai bună dintre lumile posibile. Când auzim de opresiune ne gândim la comunism, la nazism, la tirani mai vechi sau mai noi, la forțe represive, regimuri care reușeau să se mențină la putere cu forța, împotriva voinței popoarelor pe care le conduceau. Erau dictaturi care, chiar dacă păstrau aparența respectării legilor democratice, căci în România socialistă sau în Rusia sovietică erau organizate alegeri din patru în patru ani, câștigate întotdeauna cu 99,9% de comuniști, singurul partid care avea voie să participe, se știa că sunt conduse prin impunerea voinței unei minorități aflate la putere. Sfârșitul acestor dictaturi a fost asimilat cu obținerea libertății de către popoarele care erau astfel conduse. Următoarea dictatură însă, se va face cu acordul majorității populației, pentru că cei ce ne vor conduce atunci au învățat lecția trecutului, dar mai a...

Discreția Domnului După ce îi vindecă pe orbi „Iisus le-a poruncit cu asprime, zicând: „Luaţi seama, să nu ştie nimeni”. Dar ei, ieşind, L-au vestit în tot ţinutul acela.” (Matei 9, 30-31). De ce insistă Hristos, căci le vorbește cu asprime, și lucrul acesta îl face foarte rar, ca cei vindecați să nu vorbească cu nimeni? Cerința de a nu vesti minunile mai apare de câteva ori, de pildă după Schimbarea la Față: „Şi coborându-se ei din munte, le-a poruncit ca nimănui să nu spună cele ce văzuseră, decât numai când Fiul Omului va învia din morţi.” (Marcu 9, 9). Fie că sunt taumaturgice, fie că îi arată direct dumnezeirea, relatarea minunilor i-ar fi ușurat mult munca lui Hristos. În fața minunii, ca eveniment extraordinar care depășește puterea umană de înțelegere, și dă peste cap legile naturii, ești gata să te înclini. Prin propaganda cu minuni, dacă ar fi recurs la ea, mesajul transmis de Hristos ar fi fost mult mai repede acceptat, mulțimile ar fi fost convinse rapid, Hristos ar fi fos...

"Și a strălucit fața Lui ca soarele, iar veșmintele Lui s-au făcut albe ca lumina" (Matei 17, 2)  Momentul schimbării la față este rezultatul unui moment anterior și pregătirea unuia ce va veni. Momentul anterior se petrece când Iisus îi întreabă pe ucenici cine zice lumea că este El. Iar apostolii îi răspund că unii îl cred Ioan Botezătorul, alții Ilie, alții vreunul dintre prooroci. Oamenii îl aveau între ei pe Iisus, îi ascultau învățătura, vedeau minunile pe care le făcea, vindecările, înmulțirea pâinilor, învierile din morți și toate celelalte. Își dădeau seama că nu este un simplu om, dar nu știau de unde să îl ia, de aceea îl asimilau cu un prooroc, un om înzestrat cu puteri deosebite, cu un har special, un sfânt însemnat, iar asta era ceea ce puteau mulțimile să zică, din raportul lor exterior cu Fiul Omului. Însă apoi Hristos îi întreabă, cine zic ei, apostolii, că este El. Iar Petru, vorbind în numele tuturor, zice: "Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu celui v...

Crima de la Caracal a demonstrat un lucru pe care îl știa toată lumea: statul român nu este în stare să asigure securitatea cetățenilor săi. Trebuie să ne ferim singuri, dar și să avem noroc pentru a nu cădea pe mâna interlopilor. Pentru că, la nivelul poliției, este plin de incompetență, cumetrii, aranjamente, corupție, plagiate ale celor care îi pregătesc pe polițiști. Nu poți avea încredere în astfel de oameni, chiar dacă ai vrea. Lucrurile se petrec la fel în toate sectoarele în care statul acționează, în administrațiile financiare, angajații din primării, învățământ, serviciile publice și peste tot, același amestec de aranjamente prin care incompetenții ajung în cele mai înalte funcții. Pentru toate avem de suferit noi, cetățenii obișnuiți ai acestei țări, iar în cazul unora, cum este Alexandra, ajung să și moară.  Există acum o totală nesiguranță despre ce s-a întâmplat. Versiunea oficială este că fata a fost omorâtă. Rămân însă destule dubii, dacă a fost posibil, pentru crim...