Sărbatoare în pandemie

 


Statul român deja pare neputincios în fața pandemiei. Guvernanții sunt în dificultatea de a găsi măsuri de protecție potrivite. Cea mai mare teamă a lor este că numărul de bolnavi care necesită îngrijire medicală va depăși capacitatea spitalelor de a face față. Iar atunci singurele măsuri pe care ei sunt în stare să le ia sunt de interzicere, de aici și senzația pe care o au foarte mulți oameni că ne îndreptăm spre o nouă dictatură. Eu cred că este doar frica de a nu fi depășiți de situație, de a se vedea puși în postura că nu sunt în stare să administreze treburile așa cum s-ar cuveni. Iar frica lor o transpun în hotărâri care vor să ne facă să ne fie nouă frică. 20% din polițiști vor lucra îmbrăcați civil ca să descopere și să pedepsească pe cei care nu poartă corect masca și nu respectă toate măsurile de prevenire a îmbolnăvirii. În momentul când internalizezi această idee, de teama amenzii, te vei conforma unor reguli pe care le-ai nesocoti în rest, dar faci asta cu sentimentul de frustrare și chiar ură față de autoritățile care vor să te supravegheze din umbră. De asemenea, este încurajată delațiunea, au făcut reclamă la numere de telefon unde poți să suni și să îl pârăști pe cel care nu se conformează restricțiilor sanitare.

Din toate acestea se pare că starea de alertă este unica formă de a administra societatea pe care o cunosc guvernanții noștri în acest moment. Se dovedesc incapabili să gândească o altă strategie de răspuns sau, dacă încercăm să le găsim și niște scuze, poate nu sunt resurse ca să încerce și alte mijloace. Și poate nu sunt în stare să aibă o comunicare empatică, să ne explice pe înțelesul nostru, al oamenilor de rând, de ce este nevoie de atâtea îngrădiri. În orice caz, în raport cu cetățenii, se pare că se bazează pe reacția la frica indusă fie cu privire la îmbolnăvire, fie la sancțiunile pe care le vor primi dacă nu se conformează regulilor.

Reacția de revoltă, deocamdată în discuții private și pe rețelele de socializare, mai este dată de un aspect. De curând, cu ocazia alegerilor, politicienii ne îndemnau să ieșim la vot, fără să mai țină cont de riscul de infectare posibil aici. Iar după alegeri se pregătesc să închidă din nou restaurante, cinematografe, săli de spectacole, teatre și să limiteze destul de dureros manifestările religioase. Această dublă măsură a enervat pe toată lumea.

Pelerinajul de la Iași, de la Sfânta Parascheva, este redus drastic. Pelerinii din afara localității nu mai au voie să vină, manifestările se vor limita la localnici care pot să participe la slujba ținută afară. Reacția oficială a Bisericii, cum se vede dintr-un comunicat al Mitropoliei Moldovei, este calmă, sobră, nu contestă autoritatea statului de a dispune măsuri coercitive, dar lasă să se întrevadă mâhnirea. Pelerinajul are loc fără întrerupere din 1641, au mai fost perioade dificile în aproape patru sute de ani, dar oamenii au putut să se închine la sfintele moaște. Pe toată perioada pandemiei Biserica s-a ocupat atât de sănătatea sufletească oamenilor, cât și de sănătatea lor trupească, a donat aparatură medicală către spitale, tablete către copii pentru școala online, și tot ce a mai fost nevoie. La toate slujbele preoții au avut grijă să ceară credincioșilor să păstreze distanța între ei, iar majoritatea purtau măști, cu toate că slujbele se desfășoară afară și nu erau obligatorii. În toate demersurile referitoare la sănătatea publică Biserica a sprijinit mereu autoritățile. Statul a avut mereu în ea un partener de încredere și o contribuție importantă la menținerea liniștii și calmului în societate. Totuși, nu se poate trece cu vederea, așa cum se vede din Comunicat, că dacă cineva vrea să viziteze Iașiul o poate face folosind toate mijloacele de transport în comun pe care le are la dispoziție, și pentru orice motive dorește, cu excepția situației că ar dori să vină la hramul cuvioasei Parascheva, unde este interzis. Iar pentru a nu escalada situația, și pentru că așa este creștinește, credincioșii care nu pot să vină în pelerinaj, sunt îndemnați să facă mai multe rugăciuni acasă, acatiste și paraclise. 


Reacția bisericii a fost diplomată și calmă, chiar dacă lăsa să se întrevadă și o anumită  nemulțumire. Biserica se supune statului cât timp nu sunt puse în discuție chestiuni de credință. În schimb, oamenii au avut reacții mult mai dure. Foarte mulți dintre noi, credincioșii, credem că ni se limitează abuziv, inutil și anormal drepturile religioase sub pretextul luptei cu pandemia. Încă odată putem să vedem incapacitatea guvernanților de a identifica măsuri de protecție potrivite, și atunci hotărăsc să interzică.. 

Pentru mulți credincioși interdicțiile de acum sunt privite ca primul pas spre închidere totală, și prevestesc vremuri de prigoană. Biserica este acuzată pentru că acceptă prea ușor interdicțiile și se supune față de stat. Pentru că în țara noastră, de obicei, regulile se respectă facultativ. Dacă mergi în supermarket, la piață, în autobuz, vei vedea că oamenii poartă mască cel mult formal, și oricum nu se feresc așa cum sunt normele sanitare în vigoare. În schimb, în biserici regulile sunt respectate mult mai corect. În ciuda părerii progresiștilor că la biserică merg oamenii cei mai înapoiați care se înghesuie și nu știu de reguli, aici lucrurile sunt destul de bine. Oamenii sunt ascultători față de preoți, iar preoții îi îndeamnă să respecte toate normele impuse pe timpul pandemiei, pentru a putea ține slujbele așa cum se cuvine. Adică este o supunere legilor statului, așa cum face orice cetățean onest, dar ca să fim lăsați să ne desfășurăm cultul așa cum se cuvine, căci scopul Bisericii nu este să se supună statului (așa cum ar dori mulți așa-ziși credincioși, ci să ne ofere Împărăția de dincolo)

Stau și mă întreb însă, dacă vor veni totuși pelerini la Iași, ce se va întâmpla? Mitropolia proiectase un pelerinaj întins pe o perioadă mai mare de timp, în loc de 3 - 4 zile să fie o săptămână înainte de sărbătoare, astfel încât să nu se creeze aglomerația din alți ani, oamenii vin cu autocare sau mijloace proprii, se închină și se întorc acasă. Numărul mare de pelerini se distribuia pe o perioadă dublă de timp, deci aglomerația se reducea la jumătate dacă ar fi venit la fel de mulți pelerini ca în anii precedenți. Dar autoritățile sunt surde la propuneri de bun simț. Dar dacă vor veni și acum pelerini, ce vor face? Închinarea la moaște nu e interzisă, ci doar venirea din alte localități. Preoții nu cer actele celor ce vor să se închine. Mitropolia nu a făcut niciun apel ca oamenii să nu vină. În loc să se revolte pe facebook, cine vrea să se închine la racla sfinților, va risca.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ulise și sirenele

Iuda Iscarioteanul

Efectul pervers al plictiselii