Primire

Papa a avut parte de o primire mult mai bună decât s-ar fi așteptat majoritatea dintre noi. Am văzut personaje care atacau dur Biserica Ortodoxă, dar care îl laudă fără rezerve pe suveranul pontif. Dacă stai să te gândești măcar puțin, este destul de ilogic să îl aperi pe papă în timp ce pe ortodocși îi ataci fără contenire, în condițiile în care, dacă le compari predicile, vezi că sunt în deplină concordanță. De data aceasta cei care ne spuneau că Dumnezeu preferă lemnul si spatiile mici, nu au avut, de data aceasta, niciun cuvânt de dezaprobare față de catedrala ortodoxă în care încap cinci mii de oameni, dacă este și papa Francisc acolo ca să țină o predică și să spună rugăciunea Tatăl Nostru. 
Majoritatea atacurilor împotriva creștinismului, așa cum se înregistrau ele clasic, se refereau, de fapt, la catolicism, căci lui îi pot fi atribuite cruciadele, inchiziția, războaiele religioase, încercările papilor de a domina politic occidentul european, iar în prezent există gravele acuzații de pedofilie. Numai că toate acestea au dispărut parcă de tot, nu mai rămâne decât admirația pentru Francisc și pentru buna organizare a pelerinajului în partea catolică pe care a vizitat-o papa. Anticreștinii de serviciu par să fi uitat că, după învățătura lor, persoanele care au convingeri religioase, indiferent de confesiunea din care fac parte, se situează în sfera de cuprindere cuprinsă între retrograzi și bolnavi psihic. Dar acum astfel de critici parcă au amuțit subit, sau cel puțin eu nu am auzit să se exprime vreunul. În condițiile în care înainte mă loveam de ei la tot pasul, cred că acum au ales să fie mai discreți. 
Cum se explică aprecierea față de papa Francisc, mai ales că vedem că se exprimă foarte adesea în contrast cu disprețul față de preoți și ierarhi ortodocși? Cred că ne place mult ceea ce vine de afară, este recunoscut ca valoros de către alții. Apoi, este un trend general de apreciere a acestui papa, chiar dacă oamenii nu sunt atenți la discursul lui, care îndeamnă la pace, solidaritate și ajutorarea aproapelui.
Nu am însă iluzia că aprecierea față de papa s-ar transforma în apreciere față de mesajul lui, pe care să îl mai pună și în practică. Cei care îl apreciază pe papă rămân la nivelul expunerii mediatice, se conformează unui trend. Dacă l-ar lua în seamă, ar trece la fapte, și ar începe să trăiască și să se manifeste altfel. Dar oamenii nu prea par dispuși către asta. Pe ei îi încântă forma, dar nesocotesc conținutul. De aceea, imediat ce va trece mirajul vizitei papale, iar ecourile ei vor slăbi, vor trece din nou la programul obișnuit, și vor reîncepe să atace din răsputeri Biserica Ortodoxă. 
Aveam speranța că, din apreciere față de papa, vor aprecia și ei ceea ce apreciază papa, adică ortodoxia și ierarhii ei, în frunte cu patriarhul Daniel. A văzut toată lumea mesajul de apreciere pe care papa Francisc l-a trimis la adresa patriarhului Daniel. Însă, nu se va întâmpla asta. Ne vom întoarce la atacurile și jignirile de zi cu zi, ba chiar pot folosi vizita papei pentru a pune în joc un contrast inventat de ei între papă și patriarh, pe modelul papa e bun, blând, smerit, iar ierarhii ortodocși sunt depărtați de popor, trăind în lux, urmărindu-și doar propriul bine. Cei cât de cât apropiați de Biserică știu însă adevărul despre preoți și ierarhi.
Lucrurile își revin la normal. După minunea de trei zile a vizitei papei, analiștii noștri vor reveni la atacurile lor obișnuite la adresa ortodoxiei. Lucrurile reintră în matca lor firească. Ne-am obișnuit cu insultele, și nu am ști ce să facem dacă am primi laudele acelor oameni.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ulise și sirenele

Iuda Iscarioteanul

Efectul pervers al plictiselii